Recenzie 152. Despre cartea Revoluția alimentară și sănătatea inimii - dr. Gheorghe Cerin Share Written By Mihaela Zaharia Tags Recenzie dr. Gheorghe CerinRevolutia alimentarasanatatea inimii 2026-11-19 ”Practica ne arată că bolnavul acceptă schimbările de hrană și stil de viață abia atunci când a făcut deja un infarct de miocard sau cerebral ori altă complicație gravă. Numai cei care scapă însă. Pentru că aproximativ o treime dintre bolnavii care fac infarct miocardic își pierd, din păcate, viața. Merită de aceea să facem orice efort să nu ajungem acolo.” Este o carte de format mic, 240 de pagini apărută la editura Bookzone în 2025. Eu l-am descoperit pe dr. Cerin inițial pe youtube, de exemplu în interviul cu Mihai Morar la ”Fain și simplu” aici: Mi-a plăcut atât de mult încât ulterior mi-am cumpărat și cartea apărută la editura Bookzone. Este o carte de format mic, are 240 de pagini și este structurată în 5 capitole: 1. Revoluția alimentară 2. Sănătatea cardiovasculară și metabolică 3. ”Simpla” schimbare a hranei ca metodă de tratament 4. Cum să operăm pe cord deschis bolnavii gravi și inoperabili 5. Micul-dejun de rege, prânzul de prinț și cina de cerșetor Cartea începe cu o întrebare: Ce legătură există între hrană, intestinele noastre și boli? și continuă ca și cum dl. Doctor ți-ar vorbi, dar în scris. Fiind medic cardiolog cu o experiență de 50 de ani, motivația de la care a pornit a fost salvarea pacienților care aveau o greutate atât de mare (și implicit țesut adipos) încât nu puteau suporta o operație pe cord. Oricum, se știe că „ruginirea arterelor este cauza numărul 1 de deces în mai toată lumea industrializată”. Așadar, soluția ar fi fost ca ei să slăbească înainte de a putea fi operați. Dar ce anume să mănânce și cum ar putea să fie convinși să își schimbe stilul alimentar – sunt întrebările la care a căutat răspunsuri până le-a găsit. Acum avem ocazia să le aflăm și noi. Pe lângă informații despre glicemie, carbohidrați, Indice HOMA, sindrom metabolic, statine, Indice Glicemic, diabet, pâine, stres oxidativ, etc cartea prezintă (în capitolul 4) și exemple de succes ale unor persoane reale din România și Italia însoțite de poze cu ecografii sau alte rezultate ale analizelor. Ceea ce eu nu am mai văzut în alte cărți de nutriție. De asemenea a fost prima dată când tubului digestiv (aproximativ 300 mp) a fost prezentat ca aflându-se în realitate în exteriorul corpului uman cu care face legătura printr-o membrană care se regenerează complet în aproximativ 4-5 zile. Are sens, într-adevăr, dar nu așa ne-a fost predat nouă în școală. Deși, dacă mă gândesc, de fapt nu e singurul care face legătura cu lumea exterioară .. pe interior. Și plămânii fac același lucru și ... mai există ceva, dar doar la femei 😉 O altă veste oarecum neașteptată din partea unui medic cardiolog a fost că vinul – cel adevărat – este aliment. Că doar și Isus a băut vin și nu avea cum să greșească. Ceea ce e esențial însă e, desigur, cantitatea. Un alt subiect care mi-a plăcut este cel legat de flora bacteriană: ”Pentru milioane de ani omul a fost o ființă nomadă și nu avea cum să mănânce zilnic aceeași hrană cum se întâmplă azi, ca urmare flora lui intestinală era foarte diversă. In tubul digestiv sălășluiesc aproximativ 2 kg de bacterii. Din punct de vedere numeric se consideră că bacteriile din microbiotă sunt de aproximativ zece ori mai multe decât celulele întregului corp uman. Fiecare specie de bacterii din microbiotă este profilată și specializată doar pe digestia unui tip de aliment. Lipsa alimentului specific florei bacteriene dominante – de obicei pâine sau dulciuri (alimente care conțin de fapt glucoză!) – lasă persoanei respective senzația că la acea masă parcă îi mai lipsește ceva. Trebuie așadar să conștientizăm că universul ființei umane se află sub influența subtilă, invizibilă, dar foarte puternică a unui alt sistem biologic, gigantic de care noi, muritorii de rând, nu prea suntem, din păcate, conștienți. Putem considera că, atunci când ne așezăm la masă, avem de hrănit, de fapt, două sisteme biologice complet diferite. Ambele feluri de fibre (solubile și insolubile) reprezintă o sursă esențială de hrană pentru flora bacteriană. Cu cât flora intestinală va fi mai diversă, cu atât avem șanse mai mari să fim normoponderali și chiar mai sănătoși.” Un alt subiect interesant este colesterolul, unde se vorbește bineînțeles și de statine. Dar vă las pe voi să citiți despre restul subiectelor și mai ales să aflați ce să mâncați dimineața, la prânz și seara dacă vreți să slăbiți sau doar să fiți mai sănătoși. Un indiciu îl aveți în fotografie 😉 Vă urez succes! psihoterapeut Mihaela Zaharia